În urma apariției unor informații incomplete și distorsionate în spațiul public referitoare la situația Republicii Moldova în contextul navigației maritime internaționale, Agenția Navală a Republicii Moldova (ANRM) consideră necesar să aducă clarificări esențiale pentru o înțelegere corectă a realității din domeniu.
Pentru a clarifica o informație inexactă apărută în presă, precizăm că din anul 2022, sub Pavilionul Republicii Moldova nu mai navighează nicio navă maritimă. În prezent, în Registrul de Stat al Navelor sunt înregistrate doar 65 de nave fluviale care navighează exclusiv pe fluviul Nistru și râul Prut. Acestea sunt nave pentru navigație interioară, nu nave maritime.
Este necesar să precizăm rolul Agenției Navale a Republicii Moldova (ANRM). ANRM este autoritatea națională de siguranță maritimă („Safety Authority”), responsabilă de supravegherea siguranței navigației și de verificarea conformității tehnice a navelor care arborează Pavilionul Republicii Moldova cu cerințele stipulate în convențiile internaționale, și alte acte normative din domeniu. ANRM nu are atribuții în domeniul combaterii criminalității sau al investigării transporturilor ilicite, aceste competențe revenind altor organe abilitate.
În spațiul public s-a creat recent impresia că Lista Neagră a Memorandumului de la Paris reprezintă o „sancțiune internațională” sau o „pedeapsă” impusă Republicii Moldova. Realitatea este fundamental diferită. Memorandumul de la Paris privind Controlul Statului Portului (Paris MoU) este un sistem regional de cooperare între state portuare europene. Scopul acestui sistem este de a asigura că navele care intră în porturile acestui memorandum respectă standardele internaționale de siguranță și de a reduce numărul navelor substandarde, stimulând astfel ridicarea nivelului de siguranță a navigației și protecția mediului. În cadrul acestui sistem există trei liste (Albă, Gri și Neagră) care clasifică nu doar pavilioanele naționale, dar și organizațiile cu rol de inspecție și control (societăți de clasificare) în funcție de performanța tehnică a navelor. Aceste liste sunt de natură statistică și demonstrează nivelul de corespundere a navelor inspectate cu cerințele tehnice, prezentând un raport dintre numărul de inspecții efectuate și numărul de rețineri ale navelor în port. Cu cât rata de reținere la nave este mai mică în corelare cu numărul inspecțiilor în port, cu atât performanța pavilionului este mai mare. Reținerea navei în port în cadrul unui astfel de memorandum se limitează doar la acordarea timpului necesar pentru remedierea deficiențelor depistate la bord, sau, în cazul neconformităților repetate, la interzicerea intrării navei în porturile statelor membre ale memorandumului până la îndeplinirea prescripțiilor înaintate și confirmarea acestor acțiuni de remediere prin inspecție repetată. De menționat că includerea unui stat în Lista Neagră a unui memorandum de înțelegere a controlului statului port nu impune aplicarea unor sancțiuni sau constrângeri față de acest stat, ci implică doar o atenție mai aprofundată a statelor-port asupra navelor aflate sub pavilionul statului respectiv, care se verifică mai des și mai minuțios, precum și evidențiază necesitatea sporirii capacității organului responsabil de siguranța navigației a statului respectiv, în scopul implementării instrumentelor Organizației Internaționale Maritime.
Este esențial de înțeles, că Lista Neagră nu are nicio legătură cu transportul de mărfuri interzise, cu activități ilegale ale echipajelor sau cu alte fapte de natură penală. Aceste aspecte țin de competența altor instituții ale statului, nu de cea a unei autorități de siguranță maritimă. Semnificația practică a celor trei liste este următoarea: navele ce navighează sub pavilioanele statelor aflate în Lista Albă, care au performanță excelentă, sunt inspectate o dată la 2 ani. Cele din Lista Gri, cu performanță medie, sunt inspectate anual, iar cele din Lista Neagră, cu performanță sub standarde, sunt inspectate la fiecare 6 luni. Astfel, aflarea în Lista Neagră presupune că navele unui pavilion sunt supuse unor inspecții mai frecvente și mai riguroase, reprezentînd un mecanism de presiune pentru îmbunătățirea standardelor de siguranță și nu o interdicție de navigație sau o sancțiune cu implicații legale.
În ultimii trei ani, Agenția Navală, împreună cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a realizat o reformă legislativă a cadrului normativ din domeniul maritim și naval. Au fost adoptate reglementări noi , aliniate la standardele internaționale, au fost implementate reguli riguroase de înregistrare a navelor, cu standarde mult mai stricte pentru acceptarea în registru. Am stabilit proceduri clare de control și inspecție a navelor, cerințe privind managementul de siguranță de către companiile operator și măsuri de securitate la bordul navelor. Un element esențial al acestor intervenții legislative este că am stabilit recunoașterea doar a organizațiilor de certificare aprobate de Comisia Europeană, ceea ce garantează standarde înalte de verificare a navelor conform cerințelor Organizației Maritime Internaționale.
Menționăm, că datorită reevaluării periodice și lipsei inspecțiilor și reținerilor, Republica Moldova urmează să fie exclusă din Lista Neagră în luna iulie 2026. Totodată, cadrul legislativ creat permite în prezent înregistrarea de nave noi, conforme cu cele mai înalte standarde internaționale.
Este important de înțeles, că niciun pavilion din lume nu este complet scutit de cazuri în care navele sunt implicate în activități ilegale. Acestea țin exclusiv de responsabilitatea proprietarilor, armatorilor și echipajelor implicate. Ca analogie, niciun stat în care este înmatriculat un autovehicul folosit pentru transport ilegal nu poartă răspundere pentru acel transport. Responsabilitatea este exclusiv a persoanelor direct implicate. La nivel global sunt raportate anual mii de incidente și cazuri de criminalitate maritimă, inclusiv piraterie și transporturi ilicite, care implică nave sub diverse pavilioane, inclusiv pavilioane aflate în Lista Albă a Paris MoU. Statul de pavilion nu poartă răspundere pentru astfel de fapte, și acestea nu reprezintă un criteriu de includere în listele memorandumurilor de control al statului port. În situațiile în care nave sub pavilion moldovenesc au fost implicate în trecut în încălcări ale normelor legale, ANRM a colaborat prompt și transparent cu structurile competente din statele respective, furnizând operativ toate informațiile necesare.
Prin urmare, Agenția Navală a Republicii Moldova își reafirmă angajamentul față de transparență, profesionalism și dezvoltarea durabilă a domeniului maritim și fluvial. Reformele legislative pe care le-am realizat nu sunt simple documente, ci instrumente funcționale care creează cadrul pentru o industrie maritimă modernă, sigură și conformă cu standardele internaționale. Suntem conștienți că domeniul maritim este complex și că limbajul tehnic poate fi uneori greu de înțeles pentru publicul larg. De aceea, rămânem deschiși dialogului și comunicării transparente. Înainte de publicarea informațiilor referitoare la domeniul naval sau maritim, încurajăm mass-media să se consulte cu instituțiile abilitate din domeniu, inclusiv cu ANRM, pentru a prezenta publicului o imagine corectă și completă a realității.
ANRM este disponibilă pentru oferirea tuturor clarificărilor și informațiilor necesare, în spiritul transparenței și profesionalismului care ghidează activitatea noastră.
